DESPRE GALĂ

„Gala de istorie contemporană” este un proiect al Centrului de Studii în Istorie Contemporană și al Fundației Hanns Seidel România care presupune premierea celor mai bune lucrări pe teme de istorie contemporană din anul precedent. Obiectivul nostru este popularizarea istoriei contemporane și încurajarea autorilor și editurilor care publică sau traduc cărți pe această temă.

 

Deși istoria contemporană este un subiect de maxim interes atât pentru societate, cât și pentru mass media, puținii autori care aduc contribuții de cercetare importante în domeniu nu sunt suficient de bine (re)cunoscuți și promovați. „Gala de istorie contemporană” își propune să compenseze lipsa încurajărilor și condițiile materiale și logistice insuficiente, prin premierea celor mai bune contribuții din domeniu într-un mediu de gală, dar și să încurajeze editurile care publică volume de istorie.

 

Pe de altă parte, considerăm că, la fel ca în multe alte domenii, nu există încă o distincție clară între lucrările meritorii și cele mai puțin valoroase, iar publicul merită să aibă câteva puncte de reper (chiar dacă nu definitive) din acest punct de vedere. Alegerea domeniului istorie contemporane vine din recunoașterea faptului că acesta este un domeniu cu profunde implicații social-politice, ale cărei producții culturale pot lămuri trecutul recent atât de controversat încă, pot influența stima de sine și chiar proiectul de țară al României, la care ambii organizatori își doresc să își aducă o contribuție.

24 octombrie 2016

Teatrul Elisabeta (Bd. Regina Elisabeta nr. 45), ora 19

ORGANIZATORI

Fundația Hanns Seidel este prezentă în România încă din 1992. Prin susţinerea structurilor societăţii civile şi ale statului de drept în administrație și instituții, prin instruire profesională, prin training managerial, prin stimularea implicării civice și politice, dar și prin proiecte care promovează studiul istoriei recente în vederea asumării și a reconcilierii cu trecutul, Fundația Hanns Seidel se angajează să-și continue misiunea, sub imperiul aceleiași devize, fundamentate pe valori precum democrația, pacea și dezvoltarea.

Centrul de Studii în Istorie Contemporană este un ONG înființat în 2012 de către un grup de tineri cercetători, cu un important portofoliu de proiecte educaționale și de cercetare. Obiectivele sale principale le reprezintă crearea unui cadru propice pentru dezvoltarea cercetării profesioniste și promovarea evenimentelor și personajelor reprezentative ale istorie contemporane din România. În cei aproape 5 ani de existență, CSIC a reușit să aducă un public numeros la evenimente precum Școala de Vară „Fenomenul Pitești”, Dezbaterile CSIC, O sâmbătă în închisoare și contribuie la înființarea Memorialului Închisoarea Pitești.

JURIU

Bogdan Murgescu este profesor universitar la Facultatea de Istorie, director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat la Universitatea din București, unde predă cursuri de istorie economică, istorie socială și metodologia cercetării istorice. Este președinte al Societății de Științe Istorice din România și consilier al Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice. Absolvent al Facultății de Istorie, Universitatea din București (licență în 1986, doctorat în 1995), a fost bursier al Fundației Alexander von Humboldt (1998-2000). Volumul său „Circulația monetară în Țările Române în secolul al XVI-lea” a fost distins cu premiul Nicolae Iorga al Academiei Române. A scris și coordonat mai multe volume, dintre care amintim „România și Europa. Acumularea decalajelor economice (1500-2000)”, „Revoluția română din decembrie 1989”, „Istorie și memorie”.

Dan C. Mihăilescu este un cunoscut critic și istoric literar. A absolvit Facultatea de limba și literatura română (1976), a fost cercetător la Institutul de Istorie și teorie literară „G. Călinescu”, apoi secretar de redacție al „Revistei de istorie și teorie literară”. A devenit cunoscut publicului larg prin intermediul emisiunii „Omul care aduce cartea”, difuzată de PRO TV între 2000 și 2016. A publicat numeroase articole de critică literară, volume de istorie a literaturii, eseistică și interviuri, precum: „Perspective eminesciene”, „Literatura română în postceaușism”, „Despre Cioran și fascinația nebuniei”, „Ce mi se-ntâmplă. Jurnal pieziș”, „Cartea ca destin”.

Theodor Paleologu este eseist, profesor, diplomat. A fost elev al Ecole Normale Supérieure, a studiat filozofia la Universitatea Paris I Sorbone şi este doctor în filozofie politică al Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales şi al Universităţii din München. A fost fellow la Harvard, Notre Dame şi Wissenschaftskolleg zu Berlin, a predat la Boston College, Deep Springs College, European College of Liberal Arts de la Berlin şi Universitatea din Copenhaga. Deputat independent, președinte al Fundației Paleologu, a fost ambasador al României în Danemarca şi Islanda (2005-2008) şi Ministru al Culturii (2008-2009). Printre volumele sale se numără „De la Karl Marx la stenograme”, „Era supărăcioșilor”.

PREMII

CEA MAI BINE DOCUMENTATĂ CARTE

NOMINALIZĂRI

 

1. Mara Mărginean

Ferestre spre furnalul roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945-1968)
Editura Polirom

 

2. Dragoş Sdrobiș

Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică

Editura Polirom

 

3. Luciana M. Jinga

Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989

Editura Polirom

 

 

CÂŞTIGĂTOR

 

Mara Mărginean
Ferestre spre furnalul roșu.
Urbanism și cotidian în Hunedoara și Călan (1945-1968)

 

CEA MAI BUNĂ CARTE DE DEBUT

NOMINALIZĂRI

 

1. Alexandra Toader
Cultul personalităţii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1944-1965)
Editura Universităţii A I Cuza

 

2. Felician Velimirovici

Istorie și istorici în România comunistă (1948-1989)

Editura Mega

 

3. Mara Mărginean

Ferestre spre furnalul roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945-1968)

Editura Polirom

 

 

CÂŞTIGĂTOR

 

Alexandra Toader
Cultul personalității lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1944-1965)

 

CEA MAI BUNĂ CARTE DESPRE INTERBELIC

NOMINALIZĂRI

 

1. Daniel Citiriga
Europa Centrală și tentația federalismului. Istorie și diplomație în perioada interbelică
Editura Cetatea de Scaun

 

2. Ionuţ Butoi

Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc

Editura Eikon

 

3. Dragoş Sdrobiș

Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică

Editura Polirom

 

 

CÂŞTIGĂTOR

 

Dragoș Sdrobiș

Limitele meritocrației într-o societate agrară.
Șomaj intelectual și radicalizare politică a tineretului în România interbelică

 

CEA MAI BUNĂ CARTE DESPRE COMUNISM

NOMINALIZĂRI

 

1. Mara Mărginean
Ferestre spre furnalul roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945-1968)
Editura Polirom

 

2. Luciana M. Jinga

Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989

Editura Polirom

 

3. Ioana Pârvulescu

Și eu am trăit în comunism

Editura Humanitas

 

 

CÂŞTIGĂTOR

 

Luciana M. Jinga
Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989

 

CEA MAI BUNĂ CARTE

NOMINALIZĂRI

 

1. Dragoş Sdrobiș

Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică

Editura Polirom

 

2. Felician Velimirovici

Istorie și istorici în România comunistă (1948-1989)

Editura Mega

 

3. Mara Mărginean

Ferestre spre furnalul roşu. Urbanism şi cotidian în Hunedoara şi Călan (1945-1968)

Editura Polirom

 

4. Ionuţ Butoi

Mircea Vulcănescu - O microistorie a interbelicului românesc

Editura Eikon

 

5. Luciana M. Jinga

Gen și reprezentare în România comunistă: 1944-1989

Editura Polirom

 

 

CÂŞTIGĂTOR

 

Ionuț Butoi. Mircea Vulcănescu

O microistorie a interbelicului românesc

 

 

CEA MAI IMPORTANTĂ TRADUCERE A UNEI OPERE STRĂINE

NOMINALIZĂRI

 

1. Anne Applebaum

Cortina de Fier. Represiunea sovietică în Europa de Est 1945-1956

Editura Litera

 

2. Gail Kligman, Katherine Verdery
Ţăranii sub asediu. Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962)

Editura Polirom

 

3. Simon Sebag Montefiore

Tânărul Stalin

Editura Polirom

 

4. Evghenia Ghinzburg

Destin în bătaia vântului. Jurnal

Editura Corint

 

5. Antony Beevor

Al doilea război mondial

Editura Rao Books

 

 

CÂŞTIGĂTOR

 

Editura POLIROM
Gail Kligman, Katherine Verdery
Țăranii sub asediu. Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962)

 

 

CEA MAI BINE VÂNDUTĂ CARTE

 

Editura HUMANITAS

Lucian Boia

Cum s-a românizat România

 

 

ÎNTREBĂRI FRECVENTE:

 

Cum se face intrarea la Gala istorie contemporane?

Intrarea la Gală este liberă, în limita locurilor disponibile în sală. Pentru a fi siguri de locul vostru, vă recomandăm să veniți cu o oră înainte.

 

Pot să rezerv locuri dinainte?

Nu, deoarece nu vindem bilete pentru eveniment, nu păstrăm nici locuri dinainte pentru public. Vă rugăm să veniți din timp la Gală și să vă rezervați în acest fel locurile.

 

Persoanele nominalizate la premii pot face rezervări?

Da, fiecare persoană nominalizată va avea rezervate două locuri. Dacă nu ați fost contactat până pe 01.10 de către organizatori, vă rugăm să ne scrieți la gala@istoriecontemporana.ro pentru a vă asigura că aveți locul în sală.

 

Dar editurile?

Editurile care au volume nominalizate la secțiunea „Cea mai importantă traducere a unei opere străine”, respectiv la „Cea mai bine vândută carte” vor avea și ele două locuri rezervate în sală. Dacă există și alți doritori din partea editurilor, îi rugăm să ne scrie pe gala@istoriecontemporana.ro și vom încerca să le rezervăm două scaune, în limita locurilor disponibile.

 

Cum pot participa nominalizații din provincie la Gala?

Organizatorii vor contacta toți nominalizații pentru a stabili de comun acord data sosirii și plecării în/din București. Costurile de transport și cazare vor fi acoperite de organizatori.

 

Cum se aleg câștigătorii?

Nominalizările și categoriile de premii au fost propuse de Centrul de Studii în Istorie Contemporană, co-organizatorii Galei. Juriul Galei, format din personalități recunoscute ale vieții culturale din România, va citi și analiza fiecare propunere, acordând note unor criterii agreate. La final, secretariatul juriului va centraliza punctajele membrilor juriului și va realiza clasamentul final.

 

Există un dress code al Galei?

Ne dorim ca invitații noștri să se simtă în largul lor, fără a neglija faptul că este vorba de un eveniment de gală. Prin urmare, recomandăm stilurile smart casual, business sau black tie.

 

Cât va dura Gala?

Festivitatea în sine va dura aproximativ două ore. Momentele de socializare între invitați (autori, reprezentanți ai editurilor, public obișnuit) sunt programate atât înainte, cât și după festivitate, cu ocazia recepției.

 

Există parteneri și sponsori ai Galei?

Prima ediție a Galei este organizată exclusiv de către Centrul de Studii în Istorie Contemporană și Fundația Hanns Seidel România. Sponsorii potențiali ai evenimentului se vor putea implica, logistic sau financiar, la edițiile viitoare.

 

 

Pentru orice fel de întrebări sau nelămuriri, ne puteți scrie pe adresa: gala@istoriecontemporana.ro

CONTACT

Copyright ©

CSIC & Fundatia Hanns Seidel  - 2016